Alexandru Nancu

(4 august 1959, Bucureşti – 8 februarie 2013, Bucureşti)
sculptură, desen, arhitectură, restaurare, conservare

Alexandru Nancu

Foto: Cătălin Berescu

Absolvent al Institutului de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu”, Bucureşti, promoţia 1983.  Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România. Lucrări în colecţii din Franţa, Germania, Israel, România ş.a.
Membru fondator şi director al Fundaţiei HAR – Habitat şi Artă în România. Redactor-şef al revistei Ianus. Cordonator al multor proiecte culturale de anvergură: Habitat şi Artă în RomâniaArta în drum spre muzeuResitusStuf 2004, Lut/AdobeSALVart ș.a.
Primul preşedinte al Asociaţiei 21 Decembrie 1989.

Marţi, 28 mai 2013, ora 13.00, la Sala „Virgil Cândea“ a Bibliotecii Academiei Române va avea loc lansarea volumului postum “Simbolica fundamentală tradiţională –  perspective, mentalităţi, evoluţii” de Alexandru Nancu, Editura Ars Docendi, 2013. Cartea este lucrarea de doctorat a autorului, susţinută la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti în noiembrie 2011. Prefaţat de prof. univ. dr. Mihail Mănescu, coordonatorul lucrării de doctorat, şi de prof. univ dr. Augustin Ioan, volumul va fi prezentat de academicianul Răzvan Theodorescu, de lector univ. dr. Silviu Lupaşcu şi de editorul Ioan Crăciun de la Editura Ars Docendi.
Cu ocazia lansării volumului va fi prezentat şi filmul „Îndrăzniţi, Eu am biruit lumea!” de Cristina Andrei, un film dedicat sculptorului şi restauratorului Alexandru Nancu.
Eveniment organizat de Fundaţia HAR.

Alexandru Nancu e un artist-gânditor,  frământat mai ales de conţinutul spiritual al operei de artă. Respinge forma fără conţinut, oricât de plastică ar fi ea. În viziunea lui, aflată în acord cu cea a lui Titus Burckhardt, nu forma îşi construieşte conţinutul ci invers, conţinutul dictează formei apariţia şi expresia.
Tânjeşte după epoci aurorale şi culturi îndepărtate, când artele nu puteau exista autonom, în afara unei doctrine sacre.
Prietenia cu prea timpuriu dispărutul poet Cristian Popescu l-a ajutat să-şi construiască un sistem propriu de valori. Proiectele lor comune nu s-au finalizat, din păcate. Împreună au încercat să transpuna sacralitatea în limbajul poeziei şi în cel al sculpturii. Între căutarile lor, doctrina creştină avea întâietate. Ea a rămas şi astăzi pentru Alexandru izvorul inepuizabil de inspiraţie.
Simbolistica creştină preluată direct de la izvorul viu al Noului Testament, al scrierilor patristice, al icoanei şi frescei bizantine conturează încet şi sigur anatomiile pneumatolofore, pe care Alexandru le situează la graniţa dintre figurativul recognoscibil şi spiritualitatea creştină, concentrată într-un element anatomic capabil să o evoce. Mâna omului sau a sfântului pe care o ciopleşte sau o modelează Alexandru Nancu poartă semnele supliciului, binecuvântează sau adăposteşte în rana făcută de cui bobul de grâu. Acesta, germinând, devine pâinea transfigurată în trupul lui Iisus prin taina euharistiei.
Permanent îndoit de sine şi de căutările lui, cred că Alexandru a fost convins până la urmă să vină la Serată nu de mine, ci de remarca unui privitor de condiţie modestă, intervenită providenţial la începutul anului 1998. Acest privitor, văzând din întâmplare lucrările lui Alexandru a exclamat: Uite mâinile lui Dumnezeu!” (Luiza Barcan, “Alexandru Nancu la Serata muzicala“, Atelier LiterNet, 10.03.2004
Grafica

Ce se poate înţelege din toate acestea? Că ceea ce este mare şi de ordin principal în planul supra-sensibil al divinului este mic şi secundar în planul sensibil al formei. Altfel spus, realitatea metafizică, cu neputinţă de a fi cuprinsă de cea fizică, se va manifesta în planul lumesc în mod subtil, tainic, ascuns, smerit. La limită vorbind, Dumnezeu este atât de subtil în întruchiparile sale sensibile, încât la o apreciere exclusiv cantitativă s-ar putea afirma că el nu se manifestă în lume. Iar invers, ceea ce este principal şi mare în realitatea terestră, va fi în ordinea Dumnezeiască de importanţă secundară, insignifiant, mic.
În planul practic al religiei aceasta înseamnă că doar în măsura în care cu modestie şi evlavie ne micşorăm în existenţa lumească, mintea noastră poate urca spre înţelegerea necuprinderii transcendente, în timp ce inima noastră doar dacă se smereşte urcă pentru a cunoaşte cuprinderea lui Dumnezeu.” (Alexandru Nancu, “Înălţătoarea smerenie. Dimensiuni spirituale în arhitectura bisericii mănăstirii Cozia”, Revista “Ianus” nr.5-6/2002, “Sacralizare şi locuire”

Alexandru Nancu, un artist complex şi un om îndrăgostit de tradiţiile româneşti

Alexandru Nancu

Semnul lui Iona, piatră, 1988

Expoziţii
Salonul de Gravură şi Sculptură, ediţia a-II-a, Galeria Simeza, Bucureşti
25 iunie-6 iulie 2012
Tabără de sculptură în lemn, Muzeul Satului Vâlcean, 2012
“Bronz 2011”, Galeria Simeza, Bucureşti
3-15 februarie 2011
Simbol şi comunicare în artele plastice contemporane
(Revista IANUS nr. 4/2001, “Simbol, comunicare, media”)
Arta în drum spre muzeu“, Râmnicu Vâlcea, 1999
(“Pagini din vremea Eclipsei. Pavel Şuşară în “Romania literară” nr.37/1999
Tabăra de sculptură “Poiana cu schit“, Iaşi, 1986-1988
Tabăra de sculptură Măgura, ediţia a XV-a, 1984

Proiecte
Casele vii din Delta Dunării
(Diana Scarlat, “Jurnalul”, 1 aprilie 2011)
Regele lumii“, Brâncuşiana 2011, Târgu Jiu
Experimentul LUT/ADOBE 2010: “o abordare alternativă a edificării spaţiului construit, prin redefinirea semnificaţiei practice şi culturale a resurselor şi a materialelor naturale, dar şi, în egală masură, prin modificarea unor atitudini şi mentalităţi privind locuirea şi relaţia acesteia cu mediul natural.”
Experimentul LUT/ADOBE 2006-2007: “o nouă abordare a conceptului de locuire umană, privită din perspectiva promovării şi dezvoltării unui mod de viaţă armonios în mediul natural.” Capul Doloşman, Jurilovca, judeţul  Tulcea.
“LUT/ADOBE 2006” (Augustin Ioan, în “Dilema veche”).
Lut, lutuire, locuire” (Luiza Barcan, în “Arhitecţii şi Bucureştiul”, buletin informativ al Ordinului Arhitecţilor din România, Filiala Bucureşti, pp.18-21.)
Lemnul, tradiţie in contemporaneitate” (Luiza Barcan, în revista “Contemporanul”).
Restaurarea bisericii din Pietrari, Vâlcea
“Am întâlnit însă şi câţiva români care au insomnii când este vorba despre aceste valori fără preţ – printre ei, reprezentanţii Fundaţiei “Har”, criticul de artă Luiza Barcan şi sculptorul Alexandru Nancu. Graţie lor scriu rândurile de faţă. Unul dintre ultimile proiecte ale Fundaţiei “Har” este studiul, evaluarea, restaurarea şi recuperarea bisericii de lemn din satul Pietrari. Conform unei viitoare monografii la care au lucrat aceiaşi Luiza Barcan şi Alexandru Nancu, biserica s-a aflat până de curand în localitatea Angheleşti-Pietrari. Vechea comună Pietrari fiind situată la 30 de kilometri vest de municipiul Râmnicu Valcea, pe drumul spre Horezu şi la doar 18 kilometri distanţă fata de acesta. ” (“Zborul bisericii din Pietrari”, Marius Vasileanu în “România Liberă”)
Alte proiecte ale Fundaţiei Har

Film
Piaţa Universităţii – Romania“. Documentar, 1991.
Regia: Vivi Drăgan Vasile, Sorin Ilieşiu, Stere Gulea.
Actori: Petre Mihai Băcanu, Ana Blandiana, Silviu Brucan, Ion Caramitru, Mihai Chiţac, Doina Cornea, Alexandru Nancu ş.a.

Publicaţii
Alexandru Nancu, “Simbolica fundamentală tradiţională. Perspective, mentalităţi, evoluţii“, Editura Ars Docendi, Bucureşti – în pregătire.
Alexandru Nancu, “Lemnul: aspecte ale simbolicii tradiţionale”.
Biserica din lemn de la Mariţa“. Proiect coordonat de: Alexandru Nancu, Gheorghe Dican. Fundaţia Har, Bucureşti, 2000-2001.
Un interviu în “The Newyorker”, 23 iulie, 1990, pag. 75 si 82.
Ideea de libertate îl ofensează pe cel cu vocaţie de sclav“, 8 mai 1990.

Galerie
Gallerya.ro
LiterNet

In memoriam…
In memoriam Alexandru Nancu (1959-2013)“, “Observator cultural” nr.661, februarie 2013
Calea lui Alexandru“, de Luiza Barcan – recenzia lucrării  “Simbolica fundamentală tradiţională – perspective, mentalităţi, evoluţii” de Alexandru Nancu, Editura Ars Docendi, București, 2013 – în “Observator cultural” nr. 682/19.07.2013

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s